O mare covârşitor de frumoasă

Viaţa de ”staţiune”, aglomerată, încinsă, gălăgioasă, nu este pentru ființele solitare - distracțiile sunt gândite pentru grupuri, familii, mase de oameni care se mișcă dintr-o parte în alta într-un zumzet continuu. Doar natura creează locuri în care te poți lăsa pradă reveriilor, ca malul abrupt al unei mări cunoscute, dar totuși văzute pentru prima oară, scări care coboară în valuri, poteci de unde poți privi marea, golfuri izolate, bolovani poroși și scoici care se descompun la mal. Omul poate, cel mult, să aducă o pată de culoare într-un peisaj care nu îi aparține și să se bucure de briza mării și stropii ei sărați.


Toate fotografiile, aici.

6 comentarii:

alicee spunea...

Pana acum iti mai lasam reactii la pozele care imi placeau, dar de data asta trebuie sa te Felicit in scris! Pozele sunt cu adevarat minunate!
Bravo!

Anca spunea...

Multumesc, Alicee, si te astept cu mai multe comentarii :)

tania spunea...

orice val privit de la inaltime este su-perb. :)
ai avut inaltime reusita, anca. :)

Anca spunea...

Multumesc, Tania!

Anonim spunea...

Foarte frumos! ar trebui inramate si puse pe peretele camerei in care ne simtim cel mai bine, camera in care visam cu ochii deschisi, camera ce ne fereste de frigul iernii ...
Blanca

Anca spunea...

Casuta mea este chiar aici, Blanca, aici ma refugiez, aici visez... :)

Trimiteţi un comentariu